Înțelesuri
- 1
A-și face drum cu greu, trecând peste piedici; a străbate.
„Salvatorii au răzbit prin nămeți până la casa izolată.”
- 2
A reuși, a ajunge la capăt în ciuda greutăților.
„Fără ajutorul nimănui, a răzbit în viață prin muncă.”
- 3
(Despre sunete sau mirosuri) A ajunge până la cineva, a se face auzit sau simțit.
„Prin ușa închisă răzbea mirosul de cozonac.”
- 4
A învinge, a doborî pe cineva.
„Oastea moldovenească i-a răzbit pe năvălitori la vad.”
- 5
(Despre stări) A copleși, a pune stăpânire pe cineva.
„Spre seară l-a răzbit oboseala și a adormit pe canapea.”
Cum se folosește
Prezent: răzbesc, răzbește. Conjunctiv: să răzbească.
Expresii și locuțiuni
- a răzbi cu bătaiaA bate pe cineva foarte tare.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- răzbesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- răzbește
- imperfect pers. 1 singular
- răzbeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să răzbesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să răzbească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (razbiti).