Înțeles
Calitatea de a fi punctual; obiceiul de a ajunge sau de a face ceva la timp.
„Șeful apreciază punctualitatea angajaților.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Fără plural uzual.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- punctualității
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (ponctualité), după punctual.