Înțelesuri
- 1
Faptă sau vorbă prin care cineva ațâță în mod intenționat pe altcineva.
„N-a răspuns la provocări și a plecat.”
- 2
Chemare la o întrecere sau la o confruntare.
„A acceptat provocarea la un meci de șah.”
- 3
Sarcină grea, care cere efort și pricepere; încercare.
„Noul post e o provocare pentru el.”
Sinonime
- ațâțare
- sfidare
- încercare
Expresii și locuțiuni
- A răspunde la provocarea accepta confruntarea sau sarcina grea.
Etimologie
De la verbul „a provoca”, împrumutat din franceză (provoquer).