Înțelesuri
- 1
Notație muzicală cu toate vocile sau instrumentele aranjate astfel încât să poată fi urmărite deodată.
„Dirijorul își studiază partitura înainte de concert.”
- 2
Piesă de muzică scrisă, compusă pentru voci sau instrumente.
„Compozitorul a scris partitura pentru film.”
Sinonime
- compoziție
- notație muzicală
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: partiturii; plural: partituri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- partiturii
- plural
- partituri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din italiană (partitura) și din germană (Partitur).