Înțelesuri
- 1
(Despre oameni) Care a ajuns sus, la bani sau la putere, fără merite, prin mijloace necinstite sau din noroc.
„Noul proprietar, un om parvenit, își arăta averea la fiecare pas.”
- 2
(Ca substantiv) Om care și-a făcut repede avere sau poziție, dar a rămas fără educație și fără bun-gust.
„Satul l-a privit mereu ca pe un parvenit.”
Sinonime
- arivist
- căpătuit
Cum se folosește
Feminin: parvenită; plural: parveniți, parvenite. Cuvântul are mereu o nuanță de dispreț.
Forme flexionare
- masculin plural
- parveniți
- masculin plural
- parvenite
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la „a parveni” (după franțuzescul parvenu).