Înțelesuri
- 1
Soldat din infanterie, înarmat cu muschetă, în Evul Mediu.
„Muschetarii au tras în rânduri, pe rând, la comandă.”
- 2
Nobil care făcea parte dintr-un corp de călăreți în slujba regelui Franței.
„„Cei trei muschetari” este un roman celebru de Alexandre Dumas.”
Cum se folosește
Varianta mușchetar; plural: muschetari.
Forme flexionare
- plural
- muschetari
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (mousquetaire).