Înțelesuri
- 1
Insectă mică, neagră sau cenușie, cu două aripi, care trăiește pe lângă casele oamenilor și se așază pe mâncare și pe gunoaie.
„Pune capacul pe oală, să nu intre muștele.”
- 2
(Popular) Orice insectă mică zburătoare.
„Seara, lângă bec se adunau tot felul de muște.”
- 3
Punctul negru din mijlocul țintei, la tragere.
„A nimerit musca de la prima împușcătură.”
- 4
Smoc mic de barbă lăsat sub buza de jos.
„Și-a ras barba, dar și-a lăsat o muscă.”
- 5
(Sport) Categoria de greutate cea mai ușoară la box și la lupte.
„A câștigat medalia de aur la categoria muscă.”
- 6
Imitație de insectă pusă în cârligul undiței ca momeală.
„Păstrăvii se prind cu muscă artificială.”
- 7
(Învechit și popular) Albină, insecta care face mierea.
„Bunicul ținea muște în stupi de răchită.”
Cum se folosește
Pluralul e „muște”; genitivul articulat: „muștei”.
Expresii și locuțiuni
- Cu musca pe căciulăcu vina pe conștiință, temându-se să nu fie descoperit.
- Să se audă muscasă fie liniște deplină.
- Ca musca în lapte(despre cineva care sosește) tocmai când nu trebuia.
- Ca muștele la miereîn număr mare, atrași de un câștig.
- A muri ca muștelea muri în număr foarte mare.
- Musca țețeinsectă din Africa care transmite boala somnului.
Etimologie
Din latina musca.