Înțelesuri
- 1
Care ține de magie; tainic, ocult.
„În basm apare o formulă magică.”
- 2
(Figurat) Care pare făcut prin farmec; fermecător.
„A fost o seară magică, cu lumini pe apă.”
Expresii și locuțiuni
- Baghetă magicăbățul fermecat din basme; (figurat) soluție care rezolvă totul dintr-odată.
- Cuvânt magicvorba care deschide toate ușile.
- Cerc magiccerc trasat în ritualuri; (figurat) situație din care nu se poate ieși.
Forme flexionare
- masculin plural
- magici
- feminin
- magică
- feminin plural
- magice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (magique).