Înțelesuri
- 1
Judecător sau procuror.
„Magistrații au protestat împotriva noii legi.”
- 2
(Istorie) Cetățean ales într-o funcție publică înaltă în Roma antică.
„Consulii erau cei mai înalți magistrați ai Romei.”
Cum se folosește
Pluralul e „magistrați”.
Forme flexionare
- plural
- magistrați
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza magistrat; comparat cu latinescul magistratus.