Înțelesuri
- 1
A lua cu forța banii sau bunurile cuiva; a prăda.
„Au jefuit banca în plină zi.”
- 2
A prăda o localitate sau o casă, în timp de război sau de răzmeriță.
„Orașul a fost jefuit după asediu.”
- 3
A stoarce pe cineva de avere prin înșelăciune sau prin abuz.
„I-a jefuit pe bătrâni cu contracte necinstite.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A jefui în plină zia fura pe față, fără nicio teamă.
- A fi jefuit de tota rămâne fără nimic.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- jefuiesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- jefuiește
- imperfect pers. 1 singular
- jefuiam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să jefuiesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să jefuiască
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format în română de la „jaf”, cuvânt de origine slavă.