DEX Dicționar

interpelare

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Întrebare prin care un parlamentar îi cere guvernului sau unui ministru explicații despre o problemă.

    „Ministrul Sănătății a răspuns marți la interpelarea unui senator.”

  2. 2

    Faptul de a cere cuiva, direct, să dea explicații.

    „Interpelarea polițistului l-a luat prin surprindere.”

Sinonime

  • interpelație

Cum se folosește

Genitiv-dativ: interpelării; plural: interpelări. Nu se confundă cu „interpolare” (intercalare într-un text).

Atenție la scriere

  • Interpelare sau interpolare? — Interpelarea este o cerere de explicații (de pildă, în Parlament); interpolarea este o intercalare într-un text sau într-un șir de valori.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
interpelării
plural
interpelări

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la „a interpela” (din franțuzescul interpeller).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I