Înțelesuri
- 1
Faptul de a impune cuiva o regulă, o idee sau o voință, obligându-l s-o accepte.
„Impunerea uniformei a stârnit discuții aprinse între elevi.”
- 2
(Finanțe) Stabilirea de către stat a impozitului pe care îl are de plătit cineva, a sumei și a termenului de plată.
„Decizia de impunere a sosit prin poștă în luna mai.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: impuneri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- impunerii
- plural
- impuneri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul „a impune”.