Înțelesuri
- 1
A te purta sau a face lucrurile ca altcineva, luându-l drept model.
„Copilul își imită tatăl în tot ce face.”
- 2
A reproduce vocea, gesturile sau felul de a vorbi al cuiva, adesea în glumă.
„Actorul îl imita pe președinte și toți râdeau.”
- 3
A lua drept model o operă sau stilul unui artist.
„Pictorul a imitat în tinerețe maniera lui Grigorescu.”
- 4
A face un lucru care să semene cu altul, ca să pară adevărat.
„Podeaua imită lemnul de stejar.”
Antonime
- a inova
Expresii și locuțiuni
- A imita glasul cuivaa vorbi la fel ca el, ca să te asemeni.
- A imita naturaa face lucruri care seamănă cu cele din natură.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- imit
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- imiți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- imită
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să imit
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să imite
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza imiter și din latinescul imitari.