Înțeles
Însușirea a ceea ce este imens; întindere uriașă.
„Marea i-a copleșit cu imensitatea ei.”
Sinonime
- vastitate
- grandoare
Antonime
- micime
Cum se folosește
Plural: imensități.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- imensității
- plural
- imensități
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (immensité), latină (immensitas) și din -atis.