Înțelesuri
- 1
Faptul de a freca, adică de a mișca un lucru apăsat pe suprafața altuia.
„Frecarea blatului cu o cârpă a scos petele.”
- 2
(Fizică) Forță care apare între două corpuri în contact și se opune mișcării lor.
„Frecarea dintre anvelopă și asfalt ajută mașina să frâneze.”
Sinonime
- fricțiune
- frecuș
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: frecării; plural: frecări.
Expresii și locuțiuni
- forță de frecareforța cu care un corp se opune alunecării pe suprafața altuia.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- frecării
- plural
- frecări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul a freca.