Înțelesuri
- 1
Care se află la sfârșit; ultim.
„Etapa finală se dă la Cluj.”
- 2
(substantiv) Sfârșitul unei acțiuni, al unei povești sau al unei lucrări.
„Finalul filmului m-a luat prin surprindere.”
- 3
(substantiv feminin: finală) Ultima întrecere a unei competiții.
„Echipa a ajuns în finală.”
- 4
(gramatică) Care arată scopul.
„„Ca să învețe” e o propoziție finală.”
Antonime
- inițial
- început
Expresii și locuțiuni
- În finalla sfârșit, până la urmă.
- Punct finalsfârșitul discuției, hotărât și fără întoarcere.
Etimologie
Din franțuzescul final și din latinescul finalis, de la finis „sfârșit”.