DEX Dicționar

final

adjectiv / substantiv neutru4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Care se află la sfârșit; ultim.

    „Etapa finală se dă la Cluj.”

  2. 2

    (substantiv) Sfârșitul unei acțiuni, al unei povești sau al unei lucrări.

    „Finalul filmului m-a luat prin surprindere.”

  3. 3

    (substantiv feminin: finală) Ultima întrecere a unei competiții.

    „Echipa a ajuns în finală.”

  4. 4

    (Gramatică) Care arată în ce scop se face ceva.

    „„Ca să învețe” e o propoziție finală.”

Antonime

Expresii și locuțiuni

  • În finalla sfârșit, până la urmă.
  • Punct finalsfârșitul discuției, hotărât și fără întoarcere.

Atenție la scriere

  • „Ultimatum final”: pleonasm — Un ultimatum e, prin definiție, ultima cerere, după care nu se mai negociază. „Ultimatum final”, „ultimatum definitiv” sau „ultimatum irevocabil” spun de două ori același lucru.
  • „Epilog final”, „deznodământ final”: pleonasme — „Epilogul” e partea de la sfârșit a unei opere, iar „deznodământul” e felul în care se încheie o întâmplare. Adăugat la ele, „final” repetă ideea.

Forme flexionare

masculin plural
finali
feminin
finală
feminin plural
finale

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franțuzescul final și din latinescul finalis, de la finis „sfârșit”.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera F