Înțelesuri
- 1
Fiu, băiat în raport cu părinții lui.
„Feciorul lor a plecat la oraș.”
- 2
Tânăr neînsurat; flăcău.
„Feciorii satului au venit la horă.”
- 3
Servitor la casele boierești; valet.
„Feciorul a adus boierului ibricul.”
Cum se folosește
Variantă regională: ficior. Plural: feciori.
Forme flexionare
- plural
- feciori
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (*fetiolus) sau din făt, cu sufixul -ior.