Înțeles
Băutură dulce și aromată, făcută din alcool, zahăr și arome de fructe, ierburi sau cafea.
„După cină, bunica a scos o sticluță de lichior de vișine.”
Cum se folosește
Se desparte li-chior; plural: lichioruri.
Forme flexionare
- plural
- lichioruri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (liqueur).