DEX Dicționar

exterior

adjectiv / substantiv neutru4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Care se află în afară, dincolo de o limită.

    „Peretele exterior trebuie izolat.”

  2. 2

    Care vine din afara unui grup, a unei instituții sau a unei țări.

    „Au chemat un auditor exterior firmei.”

  3. 3

    (Substantivat) Partea din afară a unui lucru.

    „Exteriorul casei a fost renovat vara trecută.”

  4. 4

    (Substantivat) Înfățișarea unei persoane; felul în care arată pe dinafară.

    „Are un exterior sever, dar e un om blând.”

Sinonime

  • extern
  • din afară
  • înfățișare

Antonime

Cum se folosește

Se rostește ex-te-ri-or.

Expresii și locuțiuni

  • În exteriorafară, în afara casei sau a clădirii.
  • Filmare în exteriorfilmare făcută afară, nu în studio.

Etimologie

Din franceză (extérieur) și latină (exterior).

Alte cuvinte de pe litera E