Înțelesuri
- 1
Trimiterea unei scrisori, a unui colet sau a unor mărfuri la o adresă.
„Expedierea coletului durează trei zile.”
- 2
(Familiar) Îndepărtarea cuiva, a scăpa de el.
„Expedierea vânzătorului ambulant a fost rapidă.”
Antonime
Cum se folosește
Se desparte ex-pe-di-e-re; plural: expedieri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- expedierii
- plural
- expedieri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a expedia (din franceză, expédier).