Înțelesuri
- 1
(Literatură) Figură de stil: cuvânt, de obicei un adjectiv, pus pe lângă un substantiv sau un verb ca să scoată în relief o însușire într-un mod expresiv.
„În „codrul des și negru”, „des” și „negru” sunt epitete.”
- 2
Calificativ, laudativ sau jignitor, dat cuiva.
„Adversarii i-au dat tot felul de epitete, care mai de care mai urâte.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: epitete. Nu se confundă cu „epitaf” (inscripție de pe mormânt).
Expresii și locuțiuni
- epitet ornantEpitet care doar împodobește, fără să adauge o informație nouă.
Atenție la scriere
- Epitet sau epitaf? — „Epitetul” este figura de stil care scoate în evidență o însușire („codrul des”). „Epitaful” este inscripția de pe un mormânt.
Forme flexionare
- plural
- epitete
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (épithète) și din neogreacă (epítheton).