DEX Dicționar

echilibru

substantiv neutru6 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Starea unui corp asupra căruia forțele se anulează între ele; stabilitate.

    „A pierdut echilibrul pe gheață și era să cadă.”

  2. 2

    Starea neschimbată a unui fenomen care se desfășoară cu aceeași măsură în ambele sensuri.

    „Reacția a ajuns la echilibru.”

  3. 3

    Raportul potrivit între lucruri opuse.

    „Caută mereu un echilibru între muncă și viața personală.”

  4. 4

    Starea unei balanțe economice în care părțile se acoperă una pe alta.

    „Bugetul a fost votat în echilibru.”

  5. 5

    (Biologie) Însușirea unui mediu de a-și păstra alcătuirea aproape neschimbată.

    „Pescuitul necontrolat strică echilibrul ecologic.”

  6. 6

    (Figurat) Liniște și cumpătare sufletească.

    „Și-a păstrat echilibrul chiar și în zilele acelea.”

Antonime

Expresii și locuțiuni

  • A-și pierde echilibrula fi gata să cazi; (figurat) a-și pierde cumpătul.
  • Echilibru bugetarstarea unui buget în care veniturile acoperă cheltuielile.
  • Echilibru de forțesituația în care mai multe puteri se cumpănesc una pe alta.

Forme flexionare

articulat
echilibrul
plural
echilibre

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (équilibre) și latină (aequilibrium, de la aequus „egal” și libra „balanță”).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera E