Înțelesuri
- 1
Mică bucată de hârtie lipită pe scrisori, care arată că s-a plătit trimiterea; marcă poștală.
„Bunicul colecționează timbre de peste cincizeci de ani.”
- 2
Taxă plătită pentru unele acte sau procese.
„Pentru cerere trebuie plătit și timbrul judiciar.”
- 3
Felul aparte în care sună o voce sau un instrument.
„Cântăreața are un timbru cald și catifelat.”
Cum se folosește
Pluralul e „timbre” (mărcile poștale) și „timbruri” (sunetele).
Etimologie
Din franceza timbre.