Înțeles
A se bate în duel, după reguli stricte, cu un adversar.
„Cei doi nobili au duelat pentru onoarea familiei.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Se pronunță «du-e-la»; prezentul: eu duelez, el duelează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- duelez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- duelează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să duelez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să dueleze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la duel, ca în italiană (duellare).