Înțelesuri
- 1
A împrăștia în jur o duhoare puternică; a mirosi urât.
„Din pivniță duhnea a mucegai.”
- 2
(Rar, despre vânt) A sufla puternic și cu zgomot.
„Vântul duhnea printre crăpături.”
Sinonime
- a mirosi urât
- a puți
- a duhori
Antonime
- a mirosi plăcut
Cum se folosește
Prezentul: eu duhnesc, el duhnește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- duhnesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- duhnește
- imperfect pers. 1 singular
- duhneam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să duhnesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să duhnească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (duhnonti).