Înțelesuri
- 1
Numărul natural care urmează după unu.
„Doi plus doi fac patru.”
- 2
(Adjectival) Arată două lucruri sau două ființe.
„Vine cu doi prieteni de-ai lui.”
- 3
(Cu valoare de numeral ordinal) Al doilea.
„Am găsit-o în tomul doi.”
- 4
(Substantivat) Cifra 2.
„A scris un doi pe tablă.”
- 5
(Precedat de „câte”) Formează numeralul distributiv.
„Plecau câte doi, ca să nu se piardă.”
- 6
(Precedat de „vreo”) Câțiva, doi-trei.
„Mai stau vreo două zile și plec.”
Expresii și locuțiuni
- În doi timpi și trei mișcărifoarte repede, cât ai clipi.
- La doi pașifoarte aproape.
- Nici una, nici douăpe neașteptate; fără să stea pe gânduri.
- Cu una, cu două(în construcții negative) ușor, repede.
- A nu zice nici douăa nu scoate o vorbă; a tăcea.
- Din două unaori una, ori alta.
Etimologie
Moștenit din latină (dui, duae).