Înțeles
Condiție a corpului sau a minții care îngreunează deplasarea, munca ori percepția lumii înconjurătoare; handicap.
„Școala are rampe pentru elevii cu dizabilități.”
Sinonime
- handicap
- deficiență
Cum se folosește
Plural: dizabilități.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- dizabilității
- plural
- dizabilități
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din engleză (disability).