Înțelesuri
- 1
Îndepărtarea greșelilor tipografice dintr-un text înainte de tipărire.
„Corectura cărții a durat o lună.”
- 2
Foaia de probă pe care s-a făcut această operație.
„Corectura era plină de semne roșii.”
- 3
Fiecare dintre modificările făcute pe un text corectat.
„Autorul a trimis ultimele corecturi.”
Sinonime
- corectare
- revizuire
Cum se folosește
Plural: corecturi.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- corecturii
- plural
- corecturi
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din germană (Korrektur) și din latină (correctura).