Înțelesuri
- 1
Plan pus la cale în secret de mai mulți oameni, împotriva cuiva sau împotriva statului; complot.
„Au descoperit o conspirație împotriva regelui.”
- 2
Grupul celor care pun la cale un asemenea plan.
„Conspirația avea oameni și în armată.”
Expresii și locuțiuni
- Teoria conspirațieiexplicație care pune o întâmplare pe seama unui plan ascuns, urzit de un grup de puternici.
Forme flexionare
- articulat
- conspirația
- genitiv-dativ articulat
- conspirației
- plural
- conspirații
- plural articulat
- conspirațiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (conspiration) și latină (conspiratio, -onis).