Înțelesuri
- 1
(În Biserica Catolică) Ordin sau comunitate de călugări ori de călugărițe.
„Școala era condusă de o congregație de maici.”
- 2
Asociație de clerici și de credincioși laici care fac împreună lucrare religioasă.
„O congregație de laici ajuta bolnavii din spital.”
- 3
Departament al Vaticanului care se ocupă de anumite treburi ale Bisericii.
„Congregația pentru Doctrina Credinței a analizat textul.”
- 4
Adunare de preoți sau de credincioși, mai ales la un conciliu.
„Episcopii s-au strâns în congregație ca să discute textul.”
Sinonime
- ordin
- confrerie
Cum se folosește
Se pronunță con-gre-ga-ți-e. Pluralul e „congregații”.
Forme flexionare
- articulat
- congregația
- genitiv-dativ articulat
- congregației
- plural
- congregații
- plural articulat
- congregațiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza congrégation și latina congregatio.