Înțelesuri
- 1
Învelișul de deasupra al fructelor, al legumelor și al semințelor.
„Curăță coaja cartofilor cu un cuțit mic.”
- 2
Scoarța copacilor și a ramurilor.
„Copiii își scriseseră numele în coaja fagului.”
- 3
Învelișul tare al oului.
„Am găsit o bucățică de coajă în omletă.”
- 4
Partea de deasupra, mai tare și rumenă, a pâinii sau a altor lucruri coapte.
„Îi place pâinea cu coaja crocantă.”
- 5
Crustă care se formează pe o rană care se vindecă.
„Nu-ți zgâria coaja de pe genunchi, că lasă urmă.”
- 6
Stratul tare de deasupra al Pământului, pe care trăim; scoarța terestră.
„Cutremurele se produc prin mișcarea plăcilor din coaja Pământului.”
- 7
Strat subțire care acoperă suprafața unui obiect.
„Pe vopseaua veche se făcuse o coajă care se cojea.”
Antonime
Cum se folosește
Articulat: „coaja”; genitivul: „cojii”; pluralul „coji”.
Expresii și locuțiuni
- Coajă de lămâie (sau de portocală)coaja rasă a acestor fructe, pusă în prăjituri pentru aromă.
- A ieși din coajă(despre pui) a ieși din ou; (figurat) a începe să se descurce singur.
Forme flexionare
- articulat
- coaja
- genitiv-dativ articulat
- cojii
- plural
- coji
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (koža).