Înțelesuri
- 1
Strat care acoperă ceva pe dinafară.
„Bomboana are un înveliș de ciocolată.”
- 2
Lucru cu care se învelește sau se acoperă ceva.
„Cărțile vechi aveau înveliș de piele.”
- 3
Acoperișul unei case, din țiglă, tablă sau șindrilă.
„Învelișul de țiglă al casei a fost schimbat.”
Cum se folosește
Pluralul e „învelișuri”.
Forme flexionare
- plural
- învelișuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din „înveli” și sufixul -iș.