Înțelesuri
- 1
(Substantivat) Cel care a câștigat o luptă, un meci sau un concurs.
„Învingătorul a primit cupa din mâna primarului.”
- 2
Care a învins, care a ieșit primul.
„Armata învingătoare a intrat în oraș cu muzică.”
- 3
Care arată bucuria și mândria victoriei.
„A ieșit din sală cu un zâmbet învingător.”
Sinonime
- biruitor
- câștigător
- victorios
- triumfător
Antonime
- învins
- perdant
Expresii și locuțiuni
- A ieși învingătora câștiga până la urmă, după o luptă sau o încercare.
Etimologie
Format din „învinge” și sufixul -ător.