Înțelesuri
- 1
Studiu amănunțit făcut ca să afli ceva nou.
„Lucrează într-un institut de cercetare.”
- 2
Examinarea atentă a unui lucru.
„La o cercetare mai atentă, s-a văzut crăpătura.”
- 3
(în justiție) Activitatea de strângere a probelor într-un caz.
„Cercetarea penală a durat un an.”
- 4
(Militar) Strângerea de informații despre inamic, teren și populație.
„O patrulă a plecat în cercetare dincolo de râu.”
Expresii și locuțiuni
- Cercetare la fața loculuiexaminarea locului unde s-a petrecut ceva.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- cercetării
- plural
- cercetări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format în română de la verbul a cerceta.