Înțelesuri
- 1
Parte a armatei care lupta călare.
„Cavaleria a străpuns linia dușmanului.”
- 2
Soldații care fac parte din această armă.
„Cavaleria a defilat pe cai albi.”
Sinonime
- călărime
Expresii și locuțiuni
- Cavalerie ușoarăcălăreți echipați ușor, rapizi.
- Atac de cavalerielovitură dată de soldați călare.
Forme flexionare
- articulat
- cavaleria
- genitiv-dativ articulat
- cavaleriei
- plural
- cavalerii
- plural articulat
- cavaleriile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din rusă (kavaleriia) și din germană (Kavallerie).