DEX Dicționar

cauciuc

substantiv neutru2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Material elastic și rezistent, scos din latexul unor arbori tropicali sau făcut pe cale chimică.

    „Talpa e din cauciuc, nu alunecă.”

  2. 2

    Anvelopa care îmbracă roata unei mașini sau a unei biciclete.

    „Trebuie să schimb cauciucurile de iarnă.”

Sinonime

  • anvelopă

Cum se folosește

Se rostește ca-u-ciuc.

Expresii și locuțiuni

  • Cauciucuri de iarnăanvelope cu desen și amestec potrivite pentru zăpadă.
  • A face pană de cauciuca rămâne cu roata dezumflată, în drum.

Etimologie

Din franceză (caoutchouc) și rusă (kauciuk), la origine dintr-o limbă indigenă din America de Sud.

Alte cuvinte de pe litera C