Înțelesuri
- 1
Care poate face ceva; în stare de ceva.
„E capabil să ducă lucrarea la capăt singur.”
- 2
Care știe să-și facă bine treaba; priceput.
„Au angajat un om capabil, cu experiență.”
Antonime
- incapabil
- nepriceput
Expresii și locuțiuni
- Capabil de oricese spune despre cineva de la care te poți aștepta și la lucruri rele.
Forme flexionare
- masculin plural
- capabili
- feminin
- capabilă
- feminin plural
- capabile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul capable și din latinescul capabilis.