Înțelesuri
- 1
Ansamblul de conducte și lucrări prin care sunt strânse, curățate și duse mai departe apele uzate dintr-o clădire sau dintr-o localitate.
„Satul a primit apă curentă și canalizare anul trecut.”
- 2
Faptul de a canaliza; îndreptarea unei ape pe un canal.
„Canalizarea pârâului a oprit inundațiile din vale.”
- 3
(Figurat) Îndreptarea unei acțiuni sau a unei energii într-o anumită direcție.
„Canalizarea eforturilor spre un singur scop dă rezultate mai bune.”
Sinonime
- canalizație
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- canalizării
- plural
- canalizări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul a canaliza.