Înțelesuri
- 1
Faptul de a merge călare pe un cal; arta de a călări.
„A învățat călăria la un club din oraș.”
- 2
Sport în care sunt probe de alergare, sărituri și dresaj cu calul.
„Echipa de călărie a câștigat concursul.”
Sinonime
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: călăriei.
Forme flexionare
- articulat
- călăria
- genitiv-dativ
- călării
- genitiv-dativ articulat
- călăriei
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la călare, cu sufixul -ie.