Înțelesuri
- 1
Vorbă sau faptă care jignește divinitatea sau ce e sfânt pentru credincioși; hulă.
„Pentru credincioși, gluma lui a fost o blasfemie.”
- 2
(Prin extindere) Lipsă de respect față de ceva prețuit de alții.
„Să pui ketchup pe sarmale e o blasfemie, zice bunica.”
Sinonime
Cum se folosește
Pluralul e „blasfemii”. Livresc.
Forme flexionare
- articulat
- blasfemia
- genitiv-dativ articulat
- blasfemiei
- plural
- blasfemii
- plural articulat
- blasfemiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latina blasphemia.