Înțelesuri
- 1
Spațiu alb între două cuvinte tipărite.
„Corectorul a observat un blanc în rând.”
- 2
Piele de bovină sau de porc tăbăcită vegetal, folosită în marochinărie.
„Cureaua era făcută din blanc.”
Cum se folosește
Plural: blancuri.
Forme flexionare
- plural
- blancuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (blanc).