Înțelesuri
- 1
Faptul de a aduna, de a strânge laolaltă; rezultatul acestei acțiuni.
„Acumularea de zăpadă pe acoperiș a ridicat riscul de prăbușire.”
- 2
(Economie) Proces prin care o parte din venituri se folosește pentru a mări producția.
„Rata de acumulare a crescut în ultimii ani.”
- 3
(Geografie) Depunere de material adus de ape sau de vânt.
„Acumularea de nisip a blocat gura râului.”
Antonime
- risipire
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: acumulării; plural: acumulări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- acumulării
- plural
- acumulări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a acumula (din franceză, accumuler, și din latină, accumulare).