DEX Dicționar

vagabond

substantiv masculin / adjectiv4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Persoană fără locuință și fără ocupație statornică, care umblă din loc în loc.

    „Un vagabond dormea pe banca din gară.”

  2. 2

    (adjectiv, despre animale) Care umblă liber pe străzi, fără stăpân.

    „Câinii vagabonzi au fost strânși de primărie.”

  3. 3

    (peiorativ) Om de nimic, fără căpătâi.

    „L-a făcut vagabond și i-a închis ușa în nas.”

  4. 4

    (adjectiv, figurat, despre gânduri, priviri) Care rătăcește fără țintă.

    „Avea o privire vagabondă, care nu se oprea nicăieri.”

Sinonime

Antonime

  • sedentar
  • gospodar

Expresii și locuțiuni

  • Câine vagabondcâine fără stăpân, care umblă pe străzi.
  • Viață de vagabondtrai fără casă și fără rost, din loc în loc.

Etimologie

Din franțuzescul vagabond, la rândul lui din latinescul vagabundus.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera V