Înțelesuri
- 1
Bară subțire de metal care leagă sau ghidează piesele unui mecanism.
„Tija perdelei s-a îndoit.”
- 2
(Botanică) Tulpina subțire a unei plante.
„Floarea avea o tijă lungă și subțire.”
- 3
(Arhitectură) Ornament care imită tulpina unei plante.
„Coloanele erau împodobite cu tije și frunze sculptate.”
Cum se folosește
Pluralul e „tije”.
Forme flexionare
- articulat
- tija
- genitiv-dativ articulat
- tijei
- plural
- tije
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza tige.