Înțelesuri
- 1
Local murdar și rău famat, cu clienți dubioși; bombă.
„S-au întâlnit într-o speluncă de lângă port.”
- 2
(Învechit) Peșteră, grotă în stâncă sau în munte.
„Pustnicul trăia într-o speluncă din munte.”
Cum se folosește
Genitivul: speluncii; pluralul: spelunci.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- speluncii
- plural
- spelunci
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (spelunca) și din franceză (spélonque).