Înțelesuri
- 1
Om care slujește pe cineva; servitor.
„Boierul avea zeci de slujitori la conac.”
- 2
Om care se pune în slujba unei idei sau a unei instituții.
„Preotul e un slujitor al Bisericii.”
- 3
(Învechit) Oștean în slujba domnului sau a unui boier.
„Slujitorii domniei strângeau birurile.”
Sinonime
- servitor
- slugă
- argat
Antonime
Cum se folosește
Femininul e „slujitoare”.
Etimologie
Format din „sluji” și sufixul -tor.