Înțeles
(Chimie) Element chimic cenușiu, asemănător carbonului, care se găsește în natură mai ales în nisip și în roci și se folosește în metalurgie și la fabricarea semiconductoarelor.
„Cipurile din telefoane și calculatoare se fac din siliciu.”
Cum se folosește
Fără plural. Simbol: Si.
Forme flexionare
- articulat
- siliciul
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (silicium).