Înțelesuri
- 1
Care sfâșie sau rupe în bucăți.
„Un animal sfâșietor atacă din întuneric.”
- 2
(Figurat) Foarte trist, dureros; care chinuie sufletul.
„Un strigăt sfâșietor a străbătut noaptea.”
Antonime
Cum se folosește
Feminin: sfâșietoare; plural: sfâșietori, sfâșietoare. Variantă: sfâșiitor.
Forme flexionare
- masculin plural
- sfâșietori
- feminin singular și plural
- sfâșietoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a sfâșia, cu sufixul -tor.