Înțelesuri
- 1
A arunca afară din gură salivă sau flegmă.
„E urât să scuipi pe stradă.”
- 2
A arunca scuipat spre cineva, ca semn de dispreț; (figurat) a disprețui, a batjocori.
„Huliganul a scuipat cu dispreț în urma lor.”
- 3
A da afară din gură ceva ce nu vrei să înghiți.
„Copilul a scuipat sâmburii de cireșe.”
- 4
(Figurat) A arunca ceva cu putere, în afară.
„Vulcanul scuipa lavă și cenușă.”
Sinonime
- a expectora
- a stupi
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu scuip, tu scuipi, el scuipă. „A stupi” e regional.
Expresii și locuțiuni
- A scuipa sângea tuși cu sânge, semn de boală gravă de plămâni.
- A-și scuipa plămânii(familiar) a tuși foarte tare; a se chinui din greu pentru ceva.
- Să nu scuipi în fântâna din care ai băutnu disprețui pe cei care te-au ajutat.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- scuip
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- scuipă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să scuip
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să scuipe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latina populară *scupire.