Înțelesuri
- 1
Faptul de a restabili ceva: de a aduce un lucru înapoi la starea în care era.
„Restabilirea curentului a durat câteva ore după furtună.”
- 2
Refacerea unui text vechi sau deteriorat, în forma lui de la început.
„Filologii au lucrat ani întregi la restabilirea textului original.”
- 3
Însănătoșire după o boală sau după o operație.
„După operație, restabilirea completă poate dura o lună.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: restabiliri. G.-D.: restabilirii. Se desparte res-ta- sau re-sta-.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- restabilirii
- plural
- restabiliri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Derivat din verbul „a restabili”.